Skip to main content

Gheorghe Dumitru





Data şi locul naşterii: 31 august 1956, Călăraşi
Data şi locul decesului: 22 decembrie 2012, Craiova

Studii: 1976 - 1980: Facultatea de Studii Economice Craiova - secţia Economia Industriei, Transporturilor, Construcţiilor şi Comerţului
 
Activitate sportiva
1970 - 1975 - legitimat CSS Călăraşi - juniori
1975 - 1995 - legitimat CS Universitatea Craiova - seniori
                   - căpitan
 
Rezultate sportive
1970 - 1975 - selecţionat lot naţional de juniori şi tineret
                   - participare cu echipa naţională a României la Campionatul Balcanic, Cupa Prietenia etc.


1975 - 1995 - două titluri de campion naţional cu Universitatea Craiova - seniori
                  - câştigător al Cupei României cu Universitatea Craiova - o dată
                  - două locuri 3 în Campionatul Naţional cu Universitatea Craiova


1977  - loc 7 la Campionatul Mondial de Handbal - tineret - din Suedia


1978   - loc I - Cupa Ţărilor Latine


1979  - selecţionat în echipa naţională de seniori
         - începând cu acest an participare cu echipa naţională la: Trofeul Carpaţi, Trofeul Iugoslaviei, Trofeul Cehoslovaciei, Campionatul Balcanic, Trofeul Tbilisi, Trofeul Serdica


1980 - loc I la Campionatul Mondial Universitar de Handbal
         - Maestru al sportului


1982 - loc 5 la Campionatul Mondial de Handbal - seniori - Germania
         - selecţionat în echipa naţională de seniori până în anul 1987
 
Activitatea în arbitraj
 - peste 90 de jocuri arbitrate în cadrul Campionatului Naţional
1993 - prezent - arbitru republican

Profesie: Economist, în funcţia de director la SC Pelendava SA Craiova - profil transporturi şi reparaţii auto



O echipa de campioni

Componenta: Dobeanu, Agapie, Silaghi, Albici, Balint, Dumitru, Giurgiu, Prica, Barcan, Leştaru impreuna cu Dl. Prof. Burcea



Campioana unei mari iubiri la handbal

Componenta: Perţi, Timofte, Deme, Licu, Coman, 
Raduţă, Mincu, Dumitru, Toacsen, Albici, Neagu, Barcan, 
impreuna cu staff-ul tehnic, medical Dl. doctor Radu,  
conducerea si sponsorii Dl. Hertzog. 
Antrenori: Dl. Prof. Stuparu si Dl. Prof. Dobeanu




Location: Craiova, România

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Albina

Când norii se deschid și plâng, Șuvoaie curg, șuvoaie curg. Când noaptea se așterne înfrigurând, Cu toții fug, cu toții fug. Doar ea, surprinsă în dărăt, se zbate să reziste încă un zor, Și chiar de e cuprinsă de un dor, ea stă în continuare în zbor. Firavă, harnică și obosită, se adăpostește într-un loc retras, Lumina ei, o umbră într-o sticlă, pe marginea unui pervaz. Și plouă, plouă, toarnă cu găleata, Și suflă un vânt puternic ce te-ngheață, Cu toate că este prea târziu în noapte, Ea se gândește neîncetat la dimineață. Eu o privesc, nu am cu ce să o ajut, Nici să mă apropii, ca s-o prind în palmă, E prea micuță și foarte speriată, Iar acul ei în zbor tot mi-l arată. O las, în firea vieții și naturii, Să creadă, să lupte, să răzbească, Și să ne învețe pe orișicare,  Că încercarea e doar un drum din floare în floare. by Blanco 4 iunie 2019
Post a Comment
Read more

Prins

De dincolo de nori Retrăiesc gând cu gând, în gând. Amintirile-mi se plimbă, purtate ușor de un vânt Mai subțire decât primul și ultim cuvânt. Mă apropii de soarele, ce îmi zâmbește agale, Incălzindu-mi tot corpul, prinde conturu-mi în zare. Șuvoiul de lacrimi, ce îl port cu mine, Îl las să coboare, mângâind aprig pe obrăjioare. E un contrast și totu-i schimbare, E un proces ce nu are, nicicum, alinare. Oricât aș vrea, firescul e împotriva mea. Oricât nu aș vrea, eternitatea conține și clipa cea grea. Da. Voința-mi a fost lege într-utotul cândva.  Acuma precum raza, urmez împăcat direcția. Oricine, oricând, va simți copleșirea ce-o simt acum, Când mă desprind, și în lumină mă avânt pe deplin. Tot ce contează, în iubire e prins, Tot ceea ce sunt, am fost și voi fi. by Blanco 1 aprilie 2020
Post a Comment
Read more

Titlul poeziei e mai jos

 Când voi închide ochii pentru ultima dată La Domnul, în casa Sa, voi poposi în șoaptă. Iar în lumina luminată ce va fi Pe toți cei dragi voi revedea, și regăsi. Oo..tulburată mai este viața uneori, Tânjind spre liniște și pace ne dă fiori, Noi neglijăm prezentul și ne grăbim cu spor Să ne găsească moartea pe un coridor. Orbiți de nebunie, regrete și prostie, Ne irosim un dar, un har, mizând totul pe zadar, Când de fapt rostul și rolul sunt de a fi mereu uman, De a trăi în pace și a iubi necugetat, aproapele la fel de încercat. Ne izbește o realitate, a unei minți întunecate, A noastre minți, înebunită tare de eșecuri, lipsuri, aure, palate, În scorbura unui copac ne par toate afundate, Uitând să ascultăm de graiul, viu, al unei păsări mult plimbate. Cătarea, darea, zarea, zorii și marea Sunt de fapt realizarea prin care Domnul Zilnic ne arată ce frumuseți ne pot aduce Speranța, crezul, efortul și cumpătarea. E lecția pe care o avem de învățat și dat. Din foi, cotor, cerneală și iubire
Post a Comment
Read more